Istoric

Acad. Dorel Zugravescu

Institutul de Geodinamică „Sabba S. Ștefănescu” al Academiei Române (IG„SSȘ”AR) a fost constituit în anul 1990 de către prof. Dorel Zugrăvescu, membru al Academiei Române, simultan cu reactivarea acesteia si a carei traditie o continua.

Sabba S. Stefanescu

Sabba S. Ștefănescu este recunoscut, alături de Liviu Constantinescu, drept una dintre figurile fondatoare ale școlii românești de geofizică. Formarea sa la École des Mines din Paris i-a oferit acces timpuriu la cercurile științifice occidentale, unde a colaborat cu frații Schlumberger, pionieri ai electrometriei moderne. Contactul direct cu aceste medii l-a situat în miezul unei schimbări de paradigmă, în care curenții electrici și câmpurile electromagnetice au devenit instrumente esențiale pentru explorarea subsolului. După revenirea în țară, Ștefănescu și-a desfășurat activitatea în cadrul Institutului Geologic și al structurilor academice constituite în perioada postbelică. Contribuția sa teoretică majoră este reprezentată de dezvoltarea conceptului de „medii alfa”, un set de modele care permit simplificarea calculului câmpului electric în medii geologice stratificate, consolidându-i poziția în geofizica teoretică. Lucrările sale se remarcă prin precizie matematică, limpezime conceptuală și un accent didactic pronunțat, care le-a asigurat o influență durabilă asupra generațiilor următoare. În calitate de profesor universitar, șef de catedră, director de institute și președinte al Comitetului Național Român de Geodezie și Geofizică, Sabba Ștefănescu a avut un rol determinant în structurarea învățământului geofizic din România și în formarea primelor promoții de specialiști. Mărturiile contemporanilor îl descriu drept o autoritate academică de necontestat, emblemă a exigenței profesionale și a integrității intelectuale.

Eclipsa care a schimbat direcția cercetării

Eclipsa totală de Soare din 15 februarie 1961 marchează momentul considerat drept introducerea geodinamicii experimentale în România. În acea zi, într-o clădire a complexului monastic Căldărușani, au fost realizate primele înregistrări ale variațiilor temporale ale câmpului gravitațional din țara noastră, utilizând drept senzor un gravimetru de tip Askania și sisteme de înregistrare construite local. Tot atunci s-au efectuat și măsurători cu un pendul paraconic, realizat în regie proprie pe baza fotografiilor și informațiilor oferite de prof. Maurice Allais (laureat al Premiului Nobel pentru Economie în 1988), care efectuase determinări similare în timpul eclipselor solare din 1954 și 1958.

In prezent, Observatorul Geodinamic Căldărușani funcționează în clădirea în care au fost realizate aceste înregistrări și că colaborarea stabilită în 1961 între Mănăstirea Căldărușani – Biserica Ortodoxă Română și Observatorul Geodinamic Căldărușani (Centrul de Cercetări Geofizice) – Academia Română a fost celebrată oficial în anul 2001, la aniversarea a patru decenii de existență a primei și, până în prezent, singurei colaborări stabilite între una dintre bisericile ortodoxe – Biserica Ortodoxă Română – și știință – Academia Română.

În timp, după desființarea Centrului de Cercetări Geofizice al Academiei Române în 1970, diferitele reorganizări administrative care au afectat structura de cercetare a țării au dus la funcționarea Observatorului Geodinamic Căldărușani ca laborator de cercetare, mai întâi ca parte a Observatorului Astronomic București și apoi, pentru scurt timp, ca parte a Institutului de Geologie și Geofizică al Ministerului Minelor, Petrolului și Geologiei. Ulterior, până la constituirea, pe structura sa, a Institutului de Geodinamică „Sabba S. Ștefănescu” al Academiei Române, Laboratorul de Geodinamică a funcționat în cadrul Centrului de Fizica Pământului și Seismologie, împreună cu un laborator de seismologie — devenit în 1990 Institutul Național pentru Fizica Pământului — un laborator de mecanica rocilor și un grup de cercetare pentru câmpuri naturale.

Laboratorul de Geodinamică și grupul de cercetare pentru câmpuri naturale au constituit nucleul de bază al Institutului de Geodinamică. Acest nucleu a creat treptat o bază materială formată, la început, aproape exclusiv din echipamente specifice geodinamicii, concepute și construite în cadrul propriilor laboratoare, uneori și în colaborare cu specialiști din alte grupuri de cercetare din țară (institute ale Academiei Române, Departamentul de Geofizică al Universității din București, unități de cercetare din Platforma de Fizică București–Măgurele) și din străinătate (Observatorul Regal al Belgiei, Institut de Physique du Globe Paris – Franța, Departamentul de Geodinamică al Institutului de Geodezie Teoretică al Universității din Bonn – Germania, Universitatea Nagoya – Japonia).

Un rol esențial în evoluția cercetărilor de geodinamică din țara noastră a fost jucat de colaborarea, dublată de relații de prietenie neclintită, stabilită încă din deceniul al șaselea al secolului trecut, cu prof. Manfred Bonatz, șeful Laboratorului de Geodinamică din cadrul Institutului de Geodezie Teoretică al Universității din Bonn, și cu prof. Paul Melchior, la acea vreme director al Observatorului Regal Belgian, astăzi baron înnobilat de Regele Baudouin pentru meritele sale științifice.

Aceste legături au fost consolidate în 1993 printr-o colaborare multilaterală semnată de reprezentanți ai elitei europene din domeniul geodinamicii (prof. Paul Paquet, prof. Bernard Ducarme, din partea Observatorului Regal Belgian – Belgia; prof. Manfred Bonatz, din partea Institutului de Geodezie Teoretică al Universității din Bonn – Germania; ing. Jan Flick, din partea Observatorului Walferdange – Marele Ducat al Luxemburgului; prof. Dorel Zugrăvescu, din partea Institutului de Geodinamică „Sabba S. Ștefănescu” al Academiei Române – România; prof. Jean Louis Le Mouël, Membre de l’Institut, din partea Institutului de Fizica Pământului din Paris – Franța), colaborare finanțată de Comunitatea Europeană, care a făcut posibilă o mai bună cunoaștere a evoluției spațio-temporale a unor parametri legați cauzal de acumularea și eliberarea energiei asociate cutremurelor din zona Vrancea, România.